Andrei si domnita

Era o data un pictor talentat care se numea Andrei. El era cunoscut in intreaga tara pentru abilitatea lui de a face portrete minunate ale oamenilor si de a prinde esenta acestora in lucrarile sale.

Un zi, Andrei primi o comanda de la un nobil bogat care dorea sa-i faca un portret al fiicei sale, o domnita frumoasa si fina. Andrei accepta comanda cu entuziasm si incepu sa lucreze la portretul domnitei.

El petrecu zile intregi in atelierul sau, studiind fata domnitei si incercand sa captureze fiecare trasatura in detaliu. In cele din urma, portretul lui era gata si el era foarte mandru de rezultatul final.

Nobilul fu foarte incantat de portret si il platii pe Andrei cu o suma mare de bani, care ii permise sa isi cumpere o casa mai mare si mai confortabila.

Dar Andrei nu era multumit doar cu banii. El se simtea obsedat de portretul domnitei si incepu sa se gandeasca la ea zi si noapte. El avea senzatia ca ceva nu era in regula cu ea si ca avea nevoie sa o cunoasca mai bine.

Asa ca, fara sa se gandeasca prea mult, Andrei se hotari sa se duca la castelul nobilului si sa ceara permisiunea de a-i face o vizita domnitei. Nobilul, surprins de cererea lui Andrei, il primi cu bine si il conduse la camera domnitei.

Cand Andrei intr in camera, ramase uimit de frumusetea domnitei. Era atat de frumoasa si de fina, incat el se simtea copleșit de emoții. Domnita, la randul ei, fu impresionata de talentul si pasiunea lui Andrei pentru arta si se indragosti de el pe loc.

In cele din urma, Andrei si domnita se casatorira si trairă fericiti pana la adanci batraneti. Portretul domnite